Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor)


Categorie: Bastioane
Perioada: sec. XV - XVII, ref.sec. XIX
Importanta: A
Cod LMI: CJ-II-m-A-07271
Adresa: Str. Baba Novac 35
Localitate: municipiul CLUJ-NAPOCA
Judet: Cluj
Regiune: Transilvania

Imagini

Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor)

Imagini de arhiva

Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor) Bastionul Bethlen (fost Turnul Croitorilor)
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

klaraveer / 17-Mar-2009

TURNUL CROITORILOR, CLUJ. Schiță istorică

Sursa: Studiu Istoric arh. conf. dr. Virgil Pop


Pe teritoriul Clujului, de la începutul istoriei sale, au fost construite mai multe fortificații.
Prima, despre a cărei existență știm, a fost sistemul de apărare al orașului roman Napoca.
În secolul XI este menționată așezarea Castrum Clus, cu amplasare probabilă în locul numit astăzi Calvaria. După invazia tătară, Castrum nu mai este pomenit în documente și apare menționat doar sub denumirea de sat (villa).
Clujul își ridică prima fortificație medievală, după 1316, (delimitată la vest și la nord de Pârâul Țiganilor, respectiv, Canalul Morilor, la est de Bulevardul Regele Ferdinand, iar la sud de linia laturii nordice a Pieței Unirii, când villa Cluswar este ridicat la rangul de “civitas” (Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, îi acordă titlul de oraș). În documente se face referire la ea sub denumirea de Ovár - adică oraș vechi, în lb. maghiară. Dezvoltarea este rapidă, orașul își mărește suprafața, astfel încât la 1405, primește dreptul de a-și ridica a doua incintă fortificată.
Orașul va avea trei porți care se vor reflecta în cel mai de preț simbol al orașului, în stema lui - trei bastioane crenelate deasupra zidului cetăţii şi o poartă cu hersă.
Cele trei porți erau amplasate în următoarele locații: prima în fața casei Matei Corvin, a doua în dreptul străzii E. Zola, iar a treia, în curtea actualului Liceu Barițiu.
La ceva mai bine de o jumătate de secol de la demararea execuției celei de-a doua incinte, în colțul sud-estic se va construi turnul care va fi încredințat breslei croitorilor. (Acesta avea probabil formă pătrată în plan, ca și celelalte turnuri din perioada respectivă).
La acea vreme, aceasta era considerată cea mai importantă breaslă, fapt ce subliniază importanța strategică a acestui colț de oraș.
Turnul Croitorilor a suferit, de-a lungul istoriei, succesive lucrări de refacere, fie ca urmare a unor distrugeri, a nevoii de adaptare la evoluția tehnologiei militare sau, mai târziu, la funcțiuni moderne.

___________________

De-a lungul istoriei, Turnul Croitorilor a devenit simbol al statutului de ”oraş liber regesc” acordat Clujului, statut ce trebuie să-şi găsească expresie în utilizarea lui prezentă și viitoare.

  • 1475 Din acest an s-a păstrat prima referire care se face la Turnul Croitorilor
  • 1626 Turnul Croitorilor este lovit de trăsnet si parțial distrus
  • 1627-1629 Ritmul reconstrucției este mai lent la început, dar spre sfârșitul lucrărilor, în 1629, într-o singură lună s-au cărat 300 de care de piatră. Turnul se reface după un nou plan, adaptat artileriei, astfel încât
    noua denumire care i s-ar putea da este de turn de colț cu adaptare pentru artilerie. Planul pentagonal și
    poziția de pinten pe care o are in cadrul fortificației i-au atras denumirea improprie de Bastion.
  • 1703-1711 Turnul Croitorilor este avariat de către imperiali în timpul răscoalei curuților condusă de Francisc Rakoczi II, pentru a slăbi capacitatea de apărare a orașului. După restabilirea păcii turnul este din nou reparat, considerându-se că orașul poate fi eficient supravegheat.
  • 1715 O inscripție, astăzi foarte degradată, pomenește o reparație a turnului în acest an.
  • 1850 La baza turnului se află o inscripție pe care se distinge anul, 1850, restul fiind ininteligibil. Aceasta ar putea fi data unor reparații ale stricăciunilor din timpul revoluției, dar ar putea fi și un text comemorativ
    având în vedere că platoul din fața turnului devenise loc de execuție.
  • ultimul sfert al sec. XIX O expresie a “ progresului” din timpul respectiv, au fost demolările succesive cărora le-au căzut pradă majoritatea turnurilor şi o mare parte a zidului de incintă.
  • sf.sec.XIX Odată cu «ștergerea materială» a istoriei începe să se manifeste și «reconstruirea ei ideatică». 
    Este epoca naționalismului-romantic maghiar, cea din care datează și importantele relevee ale turnurilor
    făcute de arhitectul Pakei Lajos, cu scopul clar de a surprinde valoarea artistică a “monumentelor istorice”.
    Turnul îşi pierde rolul militar şi i se instalează un ceas pe faţada estică. Acesta este îndepărtat, cu ocazia
    primei intervenţii asupra turnului, care poate fi numită restaurare fiind făcută asupra unui edificiu cu
    conşţiinta clară că acesta reprezintă un monument istoric. Se reface şarpanta, se execută o nouă scară, i
    se redă aspectul inţial insistându-se asupra unei imagini cât mai “medievale”.
  • Fiind reconstruit în epoca Principelui transilvănean Gábor Bethlen, turnul a fost denumit în epoca romantică a secolului al XIX-lea: Bastionul Bethlen (Bethlen Bástya în lb. maghiară).
    Pe fațada estică a clădirii s-au amplasat două plăci sculptate cu însemnele orașului și ale principelui
    amintit, chiar dacă acesta nu a avut nici o contribuție la ridicarea turnului. Placa a fost montată în 1629 și
    executată de Dioszegy Ștefan și Molnos János, ambii sculptori pietrari, cunoscuți pentru activitatea lor în
    cadrul atelierului de pietrărie renascentist al Clujului
  • anii ’50 Se hotărăște înființarea unui muzeu al orașului Cluj în acest turn. Este din nou
    restaurat: se introduc noi tâmplării și feronerii. Fierul bătut este substituit cu tabla prelucrată astfel încât să
    sugereze metalul masiv. S-a montat placa bilingvă existentă pe fațada vestică.
  • sf. anilor ’50 Începe să apună “internaţionalismul proletar” şi îşi face apariţia “naţionalcomunismul”
    românesc. În acest nou context “cultural”, ideea unui muzeu al oraşului este abandonată. Se restaurează
    din nou monumentul efectuându-se lucrări la metereze.
  • 1967 Este eliminată scara construită la sfârşitul secolului XIX.
  • 1970 Se demolează magherniţele parazitare şi se începe un proiect de restaurare coordonat de către
    Direcţia Monumentelor Istorice din București. Se introduce o scară de beton armat susţinută de o pilă
    centrală, şi se înlocuiesc planșeele de lemn cu planşee de beton armat. Organizarea spaţială face edificiul
    inutilizabil.
  • anii ’90 S-a făcut o tentativă de restaurare a şarpantei, dar aceasta a reuşit doar să strice
    sistemul static care se găsea deja într-un echilibru precar.
  • 2000-2004 Monumentul istoric, într-o stare avansată de degradare, devine adăpost pentru
    cei fară acoperiş.

După preluarea în 2004 a Turnului de către administratorul firesc al unei fortificații, Primăria orașului, la inițiativa Ordinului Arhitecților din România Filiala Transilvania, începe un proces de restaurare, reamenajare și deparazitare iminent înființării CENTRULUI DE CULTURĂ URBANĂ, noua funcțiune publică pe care o ocupă în prezent.